Pentru mulţi oameni de afaceri romani, intrarea in procedura de insolventa generala le inchide businessul, desi prin insolventa se pot reorganiza si scapa de creditori. Doar anul trecut, din cele peste 21.000 de companii intrate in procedura de insolventa, peste 90% sunt falimentare.
Insolventa este definita de art. 3 pct.1 din Legea 85/2006 ca fiind "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile".
Altfel spus, atunci cand debitorul nu mai are sume cash cu care sa va poata plati datoria ajunsa la scadenta, el se afla in stare de insolventa.
Aceasta stare nu inseamna ca in patrimoniul societatii nu se afla active sau bunuri ce pot fi valorificate pentru stingerea datoriei.
Insolventa are legatura cu sumele de bani disponibile nu cu activul debitoarei.
Falimentul este o faza a procedurii insolvenţei, respectiv faza finala a acesteia care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este înmatriculat.
Pentru a se intelege mai bine diferenta dintre cele doua notiuni faliment - insolventa care pentru cei mai mulţi dintre neprofesionistii dreptului par a fi sinonime trebuie retinute urmatoarele:
• Un debitor ajuns in stare de insolventa are posibilitatea , daca intruneste anumite condiţii expres prevazute de lege, sa intre intr-o faza de reorganizare a activitatii, pe baza unui plan aprobat de creditori si confirmat de judecatorul sindic.
• Daca activitatea astfel reorganizata este profitabila si permite plata tuturor creantelor , conform termenelor si conditiilor stabilite in plan, atunci debitoarea iese din starea de insolventa, isi mentine personalitatea juridica si urmeaza a-si desfăşura activitatea in continuare fara interventia administratorului judiciar sau a judecatorului sindic.
• Daca activitatea reorganizata nu respecta planul atunci debitoarea iese din faza de reorganizare si intra in faliment. In acest moment activitatea debitoarei trece sub comanda lichidatorului judiciar, care va proceda la evaluarea bunurilor si valorificarea lor urmand a plati creantele din sumele astfel incasate.
• Dupa finalizarea procedurii de valorificare a bunurilor, debitoarea va fi radiata din registrul in care este inmatriculata, deci isi va inceta existenta.
Aceasta procedura, in care este permisa faza de reorganizare se numeste procedura generala si se aplica urmatoarelor categorii de debitori:
• societatile comerciale;
• societatile cooperative;
• organizatiile cooperatiste;
• societatile agricole;
• grupurile de interes economic;
• orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice, cu conditia ca acestia sa nu se incadreze in una din situatiile descrise anterior.
Anumitor categorii de comercianti legea nu le recunoaste dreptul de beneficia de faza de reorganizare, dupa declararea insolventei acestia intrand direct in faliment.
